În prezent, la Muzeul Britanic se desfășoară o expoziție despre Ashurbanipal, regele Asiriei. Nu ar fi deloc surprinzător dacă nu ați auzit niciodată de numele său, deoarece nici regele, nici cultura asiriană nu ne sunt familiare celor mai mulți dintre noi în Occident.
Ashurbanipal a fost ultimul rege al Imperiului Asirian, acesta din urmă fiind cel mai mare din epoca sa (secolul al VII-lea î.Hr.). Este cunoscut pentru victoriile sale în extinderea imperiului, fiind nemilos cu dușmanii săi, dar și pentru erudiția sa și pentru că a construit o mare bibliotecă. Aflarea bibliotecii sale este considerată a fi una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului al XIX-lea.
Ori de câte ori studiem un eveniment sau o personalitate din istorie, este important să înțelegem cultura, sistemele de credință și valorile societății din acea vreme, pentru a putea vedea subiectul pe care îl studiem în întregul său context și a-i conferi, astfel, adevărata valoare. Acest lucru este necesar, mai ales, atunci când subiectul este străin propriei noastre culturi.
Una dintre relicvele remarcabile reprezentate în expoziție este regele luptându-se cu leii. Pentru un public modern, acest lucru ar putea fi văzut ca fiind violență și cruzime. Cu toate acestea, un asirian antic ar fi avut o viziune diferită asupra acestui lucru. Leii, care sunt un simbol popular în cultura asiriană, reprezintă partea pământeană, brută și sălbatică a naturii. Un rege asirian ar fi trebuit să se dovedească capabil să controleze această parte brută și sălbatică a naturii și să își protejeze poporul împotriva a tot ceea ce este sălbatic și periculos în lume. Vânătoarea de lei era mai degrabă un ritual decât o plăcere sau o distracție. În cele mai multe cazuri, regele însuși putea fi rănit sau chiar aproape de moarte.
În afară de titlul său de vânător de lei și războinic, era considerat și un mare erudit. De fapt, ceea ce știm astăzi despre asirieni provine din tăblițele cuneiforme găsite în biblioteca sa.
Biblioteca lui Ashurbanipal conținea aproximativ 30.000 de tăblițe despre istorie, literatură, imnuri, rugăciuni, magie, medicină și documente juridice.
Una dintre moștenirile de durată ale Asiriei și ale altor culturi mesopotamiene a fost abilitatea lor în domeniul administrației și al dreptului. Exemple de contracte, ipoteci și conturi de temple au fost găsite în biblioteca lui Ashurbanipal. Acesta a învățat, de asemenea, să citească și să scrie pe tăblițe și, în curând, a fost capabil să citească orice tăbliță cuneiformă, indiferent de cât de veche era, precum și să citească în alte limbi.
Printre textele găsite în biblioteca sa se aflau câteva scrieri sacre, cum ar fi Enuma Elish (Mitul Creației) și Mitul lui Gilgamesh (o mare epopee despre călătoria omului și sensul vieții).
Biblioteca sa conținea, de asemenea, cărți despre faptele regilor, despre preziceri, instrucțiuni pentru ritualuri, rugăciuni, magie și medicină. Tatăl său, Esarhaddon, a angajat astrologi care au scris rapoarte despre apariția soarelui, a lunii și a constelațiilor, care au fost păstrate în biblioteca lui Ashurbanipal. Datorită acestor tăblițe, avem acces la unele dintre cele mai vechi înregistrări despre astronomie și astrologie.
Interesul lui Ashurbanipal pentru cunoaștere a continuat pe tot parcursul domniei sale. În timp ce își extindea imperiul, recunoscând importanța păstrării trecutului, a trimis delegați în fiecare ținut aflat sub controlul său și i-a pus să recupereze sau să copieze cărțile din orașul sau localitatea respectivă, aducând totul la Ninive pentru biblioteca regală.
Tăblițele au fost descoperite în ruinele orașului Ninive (astăzi în nordul Irakului), cândva capitala Imperiului Asirian. Așa cum s-a întâmplat cu majoritatea bibliotecilor antice, aceasta a fost la un moment dat mistuită de foc. Cu toate acestea, spre deosebire de pergamentele de hârtie, tăblițele de lut au fost în majoritatea cazurilor coapte mai tare, ceea ce le-a făcut să fie documente mai rezistente în timp.
Se crede în general că Alexandru cel Mare a vizitat Biblioteca Regală a lui Ashurbanipal și că aceasta i-a inspirat o idee care mai târziu va deveni Marea Bibliotecă din Alexandria.
Având în vedere varietatea textelor conținute în bibliotecă și importanța pe care a acordat-o cunoașterii, putem spune cu certitudine că nu a fost doar un rege puternic și nemilos, ci și un mare erudit și promotor al cunoașterii.
Autor: Pinar Akhan
